The Great Breakthrough

*post for chicks only*

Am de facut o mica marturisire. In adancul sufletului meu am stiut mereu, dar am evitat sa recunosc fata de mine insami. Dar azi, I’m getting out of the closet. Sunt o blonda. Deep deep down inside, sunt o blonda, si inca una din aia platinata. Exact cum zicea Scarlett: “mai bine moarta decat ne-blonda”.

Si, pe langa faptul ca sunt o blonda, mai sunt si o blonda ca aia de la Drept. Mor dupa accesorii mici si roz, imi plac chihuahua de-mi vine sa-mi cumpar unu si sa-l car dupa mine pana-si da duhul si vreau din suflet un pufulet pentru telefon. Cred ca mi-ar intregi viata si ar face-o mai frumoasa. Si shhhhhh! sa nu ma spuneti la nimeni, dar mi-am cumparat ieri un set de oje OPI pe care cred ca mi-am dat bursa pe un semestru intreg, dar, ah....ce incantare! Stiu din surse sigure ca OPI are rezistenta mai mare ca Chanel-ul, si de 10.000 de ori mai mare ca L’Oreal-ul. Si ah, the neon pinks are to die for ! Si mi-am mai luat noua mascara de la Avon, aia cu periuta flexibila si, fetelor, e o minunatie! Am considerat intotdeauna Avon-ul o marca pentru mamici intr-un permanent concediu de maternitate si pentru vanzatoare de lozuri la plic, dar regret amarnic. Noua mascara e impecabila. Am niste gene de parca n-ar fi ale mele : lungi, curbate, nelipite. Luati-va cat mai sunt, mie imi bate Lancome-ul Virtuose la fundul gol. Si nici n-am dat o roaba de bani pe el.

Gata, nu va mai retin cu micile mele nebunii roz si pufoase, trebuie sa ajung la un Halloween Party. M-am hotarat si eu (ca ametita ce sunt) in ultimul moment ca vreau sa merg si, bineinteles, nu am costumatie. Asa ca am decis sa ma imbrac in negru din cap pana in picioare si sa ma dau drept semnul exclamarii. Si daca ma trezesc prea cocosata, imi reconsider « costumatia » si ma dau drept o virgula. Stiu precis ca o sa fac ravagii.

Ne vedem pe ringul de dans ! ;)

Nevindecare

“As strong as you were, tender you go

I’m watching you breathing for the last time.

A song for your heart, but when it is quiet,

I know what it means and I’ll carry you home.

I’ll carry you home.”

Stii, uneori ma intreb daca ai existat vreodata. Am pozele si undeva este o caseta cu vocea ta pe ea. Alti oameni te stiau. Acum cateva zile am dormit in pijamalele tale. Deci ai existat. Doar ca a trecut atata timp de-atunci, ca amintirile s-au cicatrizat, si se sterg.

Dar in fiecare an, pe vremea asta, rana se redeschide. Eram in bucatarie pe 28 dimineata, tu n-ai de unde sa stii. Si scobeam un dovleac pentru petrecere, si ma durea burta. Ma durea ca o presimtire si ma durea ca o plecare. Stiam. La sute de kilometri distanta de tine, stiam.

Si n-am putut sa plang cand ai plecat. Si toti se uitau la mine, si toti asteptau sa sufar si sa arunc cu tarana. Cum sa fac asta ? Cum sa acopar o parte din sufletul meu cu glod ? Si tu m-ai inteles. Si nu m-ai certat.

Inca beau ceaiul cu zaharina dimineata, cum faceam amandoi. Inca ma uit la documentare. Pittis a murit, dar tu n-ai de unde sa stii. Iti placea vocea lui. Cand merg la biserica si mi se face somn, imi aduc aminte cum tie nu-ti placea deloc acolo si zambesc. Si cand aud melodia de la Twin Peeks imi aduc aminte cum ma tineai in brate cand ne uitam la film, pentru ca mie imi era frica. Si stii...ma prefac ca tu esti in fiecare barbat care seamana cu tine. Care are nasul tau mare sau ochii tai albastri. Ma uit la ei in metrou sau in parc si mi-ar placea ca unul sa ma ia de mana si sa-mi spuna ca sunt frumoasa « ca regina statiei de benzina ». Asa imi spuneai tu, mai stii ? Ai ridicat niste standarde pe care nimeni nu le poate atinge. Toti imi spun ca sunt frumoasa sau amuzanta, dar « ca regina statiei de benzina »...asta era ceva doar de noi doi stiut. Ei nu stiu sa ma faca sa ma simt asa speciala.

Sunt ceea ce sunt azi si datorita tie. Am vrut sa fii mandru de mine. Esti ? Si imi pare rau ca nu ti-am spus atatea lucruri ! Nu m-ai invatat niciodata. In schimb, mi-ai aratat. Am adormit zeci de nopti cu mana ta mangaindu-mi parul, m-ai ridicat de zeci de ori cand am cazut, mi-ai vindecat mii de vanatai si mi-ai sters milioane de lacrimi.

Masina ta verde nu mai exista. Si ea a avut un accident. Si ei i-a murit inima. In locul ei a aparut o masina visinie. In locul tau, insa, nu a aparut nimeni. N-are cum. Si imi pare rau ca nu ti-am spus atatea lucruri ! Dar, mai ales, imi pare rau ca mi-a fost greu sa-ti spun cat te iubesc. Te iubesc, tata !