marți, 18 decembrie 2007

Persostitii

Daca crezi ca atunci cand ti se rupe varful la creionul portocaliu o sa ploua cu grindina, sau atunci cand iti cade de pe raft cartea de Marquez iti vine in vizita matusa din Portugalia, atunci ai o…persostitie. Adica o superstitie personalizata.

Intotdeauna am apreciat oamenii creativi, fie ca este vorba despre a-si usura existenta, sau a si-o complica, dupa niste reguli numai de ei stiute. Mama, de exemplu, crede ca atunci cand de Anul Nou prima persoana care ne intra in casa e vecina noastra, tanti Cica, o sa ne mearga prost tot anul. Acum, nu stiu cum se face, dar si tanti Cica stie asta, asa ca, de fiecare 1 ianuarie, la ora 7 sau mai devreme, se posteaza in fata usii si suna insistent. Stiu ca intr-un an m-am trezit buimaca si oarecum mahmura si am mers in hol sa deschid usa. Acolo, infasurata strans in capot si cu o figura de Cerber, maica-mea pazea usa. Sa nu intre tanti Cica, si nici sa nu ne vina unuia dintre noi vreo idee si sa-i dam drumul.

Imi place sa ma consider o persoana rationala, asa ca nu inteleg de ce nu cedeaza mama si nu-i deschide odata usa femeii aleia. Oricum, tot ce vrea sa faca ea e sa arunce prin casa cu grau si sa zica nu stiu ce descantec mumbo-jumbo. Chit ca dupa aia vreo 3-4 zile calc prin casa numai pe boabe de grau, stiu ca tanti Cica si-a indeplinit misiunea si pleaca acasa bine-dispusa.

But, then again, cine sunt eu sa judec persostitiile altora? Tot liceul, in fiecare luni, inainte sa ajung la scoala, treceam prin fata unei fabrici de textile. Si daca masina mergea prea repede, si nu apucam sa vad pe geamul fabricii muncitoarele, stiam sigur ca asta imi poarta ghinion. Primul 4 la matematica, Primul 4 la Latina, ascultarile la Camciuc, toate aceste catastrofe se petrecusera atunci cand nu apucasem (sau uitasem sa ma uit) sa vad pe geam tesatoarele in ziua de luni.

Dar bomboana de pe coliva sau persostitia-persostitiilor o reprezinta Alex-obsesia mea. Eram in clasa a IV-a, intr-o tabara de vara, cand, intr-o noapte de nesomn (cum sunt toate cand ai 11 ani :D), o colega mi-a ghicit in carti ca ma voi casatori cu un barbat pe nume Alex. Toata lumea era OOooooooo, Ina se casatoreste cu A-a-a-a-l-e-x!! Hihihihhahaah. Doar ca Ina nu si-a mai revenit dupa socul asta. :)))))))

In gimnaziu, primul Alex mi-a frant inima. In liceu au urmat alti Alecsi, ca intr-o mare colectie de monede. Intotdeauna a fost un Alex, somewhere, out there, to fall for. Am descoperit chiar ca am un fel de secret power asupra baietilor cu numele Alex. Poate o am si asupra baietilor cu ale nume, dunno, mi-am facut o regula sa spare myself the trouble si sa nu ma intalnesc cu baieti care nu au cel putin numele de familie Alexandru, pentru ca, nu-i asa, nu o sa ma marit cu ei niciodata. :D

Mi-am masurat aceasta secret power, cand, acum cateva zile, flirtam nevinovat cu un pusti, la un fel de reuniune thingy. Tipul era simpatic foc, probabil inca licean, glumeam noi de zor, cand, la un moment-dat, isi da seama ca nu am facut oficial cunostinta. Intind mana si ii zic: “Eu sunt Ina, iar tu trebuie sa fii… Alex!” L-am cam marcat si, cum nu vroiam sa ii raman in memorie ca crazy Ina who is to marry an Alex because she was told so by an 11 years old, i-am spus ca are un zambet inconfundabil de Alex.

Acum ca realizez, daca o sa ma ratez professional, as putea sa ma afiliez unui circ. Si, alaturi de Femeia cu Barba, Tapul Vorbitor, si Maimuta Balerina, cap de afis o sa fie Ina, Fata care ghiceste care e Alex-u dintr-o multime.

12 comentarii:

Mihai spunea...

omg omg, si asociatia-fetelor-
care-au-o-pasiune-pentru-numele mihai-octavian unde isi tine sedintele saptamanale???

Inozza spunea...

la scara C ;)

Mihai spunea...

i can still legally change my name ;)

Ana V spunea...

Well Ina, you made my day. Keep up the good work :)

io spunea...

(decor romantic, eu abia respirand de emotie)

Ina, imi poti zice Alex.

Smilla spunea...

dap, eu am treaba asta cu Mihaii. Daca te cheama Mihai, sooner or later we'll meet & marry =))

Inozza spunea...

mihai,

imi amintesti de o dilema pe care am avut-o in clasa a V-a. :)) Imi picase cu tronc un coleg de clasa pe care il chema Ciprian. Dupa multe nopti de nesomn si chin si multe "sedinte" cu sora mea, am decis: daca ma iubeste, Ciprian va deveni poet si isi va lua un pseudonim care sa contina numele de "Alex" :)))

ana v.,

mersiiii! :)

io,

pot, dar will it be the same?!

Inozza spunea...

smilla,

act fast, pana Mihai de mai sus nu devine Alex :)))

Smilla spunea...

hahaha! am auzit ca e birocratie multa la schimbarea numelui :p
si Mihai e un nume asa frumooos ;))

andressa.ro spunea...

:))) ce bine ca alex e un nume comun. daca iti ghicea ca te vei marita cu un "garbis" sau "elvis" :)) iti dai seama atunci cum era?!

Inozza spunea...

muuuult mai simplu! :))) nu aveam atatea alegeri de facut. asteptam cuminte "garbis-ul" si gata!

Ladystarlight spunea...

am un frate Alex. fac lipeala?:))