Inozza

"We All Sleep Alone"

…este titlul unui cantec al lui Cher. Nu stiu exact ce ar fi vrut sa transmita prin el, dar mie, de fiecare data cand il ascult, imi lasa impresia de brotherhood of men. Nu ma gandesc la singuratate cand aud „Sooner or later, we all sleep alone“, ci, in mod bizar, la faptul ca toti suntem la fel, ca intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, trecem prin aceleasi experiente.

Toti avem secretele noastre dark and twisted, tuturor ne este frica de esec si de singuratate. Singura diferenta dintre noi? Unii avem curajul sa recunoastem aceste lucruri.

Cei care au creat Nobo au inteles asta. Si astfel a luat nastere un site de confesiuni anonime online, unde zeci de persoane isi marturisesc tristetile, temerile, obsesiile, durerea sau, extrem de rar, bucuria.

Majoritatea confesiunilor au de-a face, cum de altfel nu e greu de banuit, cu problemele sexuale sau sentimentale. Adolescenti care isi marturisesc temerile fata de orientarea lor sexuala, nimfomane, virgine, impotenti, toti, intr-un fel sau altul, te ajuta sa intelegi ca nimeni nu este singur. Oameni care au inselat, oameni care nu au curajul sa-si marturiseasca sentimentele, oameni cu tendinte sinucigase, oameni deprimati, tinere batute, mitomani, toti iti transmit prin mesajele lor acelasi lucru : „E ok, si eu am trecut prin asta. Nu esti un ciudat.“

Unii dintre ei ar avea nevoie de un control psihiatric, altii de consilierea unui psiholog dar cei mai multi doar de cineva care sa-i asculte – m-am grabit eu sa rationez dupa ce am citit cateva mesaje. On second thought, o sa adopt si eu promisiunea site-ului („Noi nu judecam“) pentru ca, la randul meu, m-am regasit in unele mesaje si pentru ca, din acest motiv, chiar cred in valoarea teraputica a unui asemenea exercitiu. Pentru cel care scrie, dar, mai ales, pentru noi, cei care citim.