marți, 4 decembrie 2007

"We All Sleep Alone"

…este titlul unui cantec al lui Cher. Nu stiu exact ce ar fi vrut sa transmita prin el, dar mie, de fiecare data cand il ascult, imi lasa impresia de brotherhood of men. Nu ma gandesc la singuratate cand aud „Sooner or later, we all sleep alone“, ci, in mod bizar, la faptul ca toti suntem la fel, ca intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, trecem prin aceleasi experiente.

Toti avem secretele noastre dark and twisted, tuturor ne este frica de esec si de singuratate. Singura diferenta dintre noi? Unii avem curajul sa recunoastem aceste lucruri.

Cei care au creat Nobo au inteles asta. Si astfel a luat nastere un site de confesiuni anonime online, unde zeci de persoane isi marturisesc tristetile, temerile, obsesiile, durerea sau, extrem de rar, bucuria.

Majoritatea confesiunilor au de-a face, cum de altfel nu e greu de banuit, cu problemele sexuale sau sentimentale. Adolescenti care isi marturisesc temerile fata de orientarea lor sexuala, nimfomane, virgine, impotenti, toti, intr-un fel sau altul, te ajuta sa intelegi ca nimeni nu este singur. Oameni care au inselat, oameni care nu au curajul sa-si marturiseasca sentimentele, oameni cu tendinte sinucigase, oameni deprimati, tinere batute, mitomani, toti iti transmit prin mesajele lor acelasi lucru : „E ok, si eu am trecut prin asta. Nu esti un ciudat.“

Unii dintre ei ar avea nevoie de un control psihiatric, altii de consilierea unui psiholog dar cei mai multi doar de cineva care sa-i asculte – m-am grabit eu sa rationez dupa ce am citit cateva mesaje. On second thought, o sa adopt si eu promisiunea site-ului („Noi nu judecam“) pentru ca, la randul meu, m-am regasit in unele mesaje si pentru ca, din acest motiv, chiar cred in valoarea teraputica a unui asemenea exercitiu. Pentru cel care scrie, dar, mai ales, pentru noi, cei care citim.

12 comentarii:

ionut.m spunea...

Este cu adevarat o idee deosebita. Am citit cateva mesaje si sentimentul este ca de multe ori aparentele ma fac sa deraiez de la ce inseamna lumea cu adevarat.
Si totusi, atatea probleme, atatea tragedii sentimentale, atatea lucruri care se intampla... nici nu imi imaginez unde au loc toate.
Terapia se realizeaza in dublu sens.

Codreanu spunea...

Perfectly true, in the end we all sleep alone...

Smilla spunea...

siteul ala e brrrr
mi-aduc aminte de posta redactiei din revista "Liceenii"... intr-o vreme revista insasi devenise (aproape) doar posta redactiei.... ce vremuri!

stii cat mi-am dorit sa fiu eu cea care raspunde la posta redactiei?

io le-as raspunde la oamenii aia, lol

Mihai spunea...

partea rea din mine se gandeste ca ar trebui sa se simta mai bine citind asemenea confesiuni. in schimb, stiu ca si eu daca m-as confesa n-ar fi foarte diferita, dar n-o fac pentru ca stiu ca nu m-ar ajuta cu nimic.

Inozza spunea...

ionutm.,

site-ul asta mi-a adus aminte de un joculet pe care l-am facut la un training. fiecare lipeam mana stanga pe o foaie A4 si ii desenam conturul, apoi scriam, cat mai sincer cu putinta 3 frustrari sau 3 lucruri care ne fac nefericiti, si dadeam foaia colegului din dreapta. atunci cand primeam o foaie, trebuia sa ne asezam mana noastra stanga peste mana desenata pe acea foaie (era un exercitiu de empatie), si sa incercam sa ne punem in pielea persoanei respective.

la final, cand toate foile s-au perindat pe la toata lumea si au ajuns inapoi la proprietari, eram ingrozita. oameni care sufereau ca isi aveau un frate la un spital psihiatric, oameni cu inima franta, o fata care avea un tata alcoolic care o batea, un baiat care nu avea bani sa-si cumpere ghete de iarna.

mi-a fost rusine cand m-am uitat pe foaia mea, si cea mai mare problema era ca nu stiam ce master sa aleg.

intr-adevar, exercitii de empatie de genul asta iti aduc aminte "ce inseamna lumea cu adevarat" :)

smilla,

eu inca ma visez psiholog de liceu. ar fi super fain :D

mihai,

da, si pe mine unii m-au facut sa zic: "gosh, ce bine ca nu sunt eu!", dar, pe de alta parte, si eu as putea trezi aceeasi reactie altora :)

si da, daca te-ai confesa, tie nu ti-ar face cine stie ce bine. dar ar putea sa ajute un necunoscut (asta e a doua idee mare a site-ului)

ionut.m spunea...

Pana la urma ajung la concluzia ca in individualitatea noastra aroganta nu suntem decat niste "Nobodies" cu probleme mari sau mici, simple sau irezolvabile, ele fiind cele ce ne fac atat de speciali pentru propriile noastre persoane.
Sa fie realitatea atat de cruda?

Desene Animate spunea...

cine stie poate o sa devina un fel de therapy group online, iar noi romanii o sa devenim celebrii prin prisma devualarii frustarilor. De asemenea s-ar putea chiar domnii psihoterapeuti sa se inspire de aici.In alta ordinde de idei vreau sa citesc una dintre angoasele Inei.Ina... te rog.

Inozza spunea...

ionutm,

te asigur ca si individualismul nostru feroce e bun la ceva. se numeste auto-conservare. cred ca am lua-o razna in 5 minute daca ne-am incarca cu problemele tuturor si le-am simti ca si cum ar fi ale noastre. pe de alta parte, da, ar fi dragut ca din cand in cand sa realizam ca lumea nu incepe si, in mod cert, nu se termina cu noi :)

desene animate,

momentan nu ma angoaseaza nimic.

Desene Animate spunea...

@ Inozza
Nimic, nimic? Nici macar un mic stres nu se strecoara uneori in aria cu atmosfera imperturbabila, plina de optimism, sanatate, pace si cine stie ce mai ai tu pe acolo?Hmm?
Pai Inozza, uite cum stam: Acum 2 saptamani in urma uneui comment la un post de-al tau, mi-ai tinut lectii despre iubirea neconditionata (episodul Minnny. Acum spui ca nu te prea ating angoasele si poate cine stie (astept raspuns)nici macar stresul cotidian!?
Asta ma determina sa te trec la categoria Dalai Lama :). Acolo ti-e locul!

Inozza spunea...

desene animate,

uite cum sta treaba: de cateva zile, trec printr-un fel de semi-coma/hibernare, in sensul ca mi-e odios sa ma ridic din pat, si mi-e sila sa vb cu oamenii, chiar si cu aia care imi plac... nici celor pe care ii iubesc nu le-am raspuns la telefon si urasc cand trebuie sa ies in strada, sa raspund la ore sau sa mananc. tot ce vreau e sa zac si (daca am noroc) sa dorm un somn adanc, fara vise. cu toate astea, momentan nu am angoase. how Dalai Lama am I now? :)

Desene Animate spunea...

@inozza
Dar ai o stare proasta.QED
Multumesc, de fapt mi-ai raspuns lam primul post.Oricum, insanatosire grabnica (fara pic de ironie!Parol!)

ChriSmilla spunea...

psiholog de liceu!! we share the same dream, I see

sau career counselor, ca nici de-ala nu exista si bine ar prinde...

da' mi-e lene sa ma mai recalific acu', la batranete :))