Inozza

A Moment Like This

Azi e ultima zi in care am 21 de ani.

Nu stiu daca cei mai frumosi ani sunt cei care vor veni. Nu stiu daca cei mai frumosi ani sunt cei care au trecut. Stiu doar ca acum e magic.

Si pentru asta vreau sa le multumesc celor care aduc magia in viata mea. Cei din viata reala se stiu ei (speeeer!) si o sa le mai multumesc inca o data in noaptea asta cand o sa bem pana in zori si o sa cantam “here we go again” :)

Celor din viata mea virtuala vreau sa le multumesc pentru ca ma inspira si ma sprijina mai mult decat pot banui. Ma gandesc la unii dintre voi atunci cand scriu diverse posturi, imi imaginez reactia voastra si astept cu nerabdare feedback-ul. Multumirile mele se indreapta mai ales catre cei pe care i-am simtit aproape in 2007, atat prin commenturile lor, cat si prin simplul fapt ca exista:

-lui Alex Balca, care, desi a diparut pentru o vreme, sunt precisa ca se va intoarce ;)

-lui Bogdan, care ma face sa ma simt cea mai speciala fata din lume

-lui bogdan, care mi-a inseninat unele zile

-lui Chris, pe care am impresia ca o cunosc de-o viata

-lui flo, fata de care ma simt putin vinovata :D

-lui gelu, pentru sinceritate si pentru ca ma instiga sa “mai” scriu :)

-iuliei, care mi-a amintit sa fiu recunoscatoare

-lui lorin, pentru cea mai plictisitoare carte din lume :)))

-lui madelin, pentru gingasie si mirunisme

-lui suzi, care m-a emotionat peste masura cand m-a trecut in blogroll

-lui vio, careia ii simt lipsa pe-aici :(

Stiu ca multumirile astea suna a prefata de carte, dar Inozza e, la un anumit nivel, o “carte” virtuala, jurnalul meu, care fara unii dintre voi si-ar pierde farmecul.

Azi e ultima zi in care am 21 de ani. Si azi mi-a inceput tot restul vietii.