miercuri, 28 mai 2008

Povestea celor doua rochii

-fabula-

Pe prima am vazut-o dupa cateva zeci de minute de invartit in cercuri. Era o rochie de inspiratie clasica, plisata, diafana, cu un decolteu decent si un pret de trei cifre. :) Am probat-o la insistentele Liei si mi-am dat seama ca e o rochie minunata. Imi venea foarte bine, as fi gasit zeci de combinatii de pantofi si posete care sa mearga cu ea si, din multe puncte de vedere, era o rochie cu care m-as fi simtit… foarte bine.

Numai ca eu nu vroiam sa ma simt doar foarte bine atunci cand aveam sa port rochia. Si undeva, deep down inside, stiam ca somewhere out there, se gasea the most perfect dress asteptandu-ma sa o descopar. Doar ca, din lasitate, n-am avut curajul sa pornesc in cautarea ei fara a avea certitudinea ca am o rochie de rezerva, cu care sa ma simt foarte bine. Asa ca am cumparat rochia plisata si diafana si am pornit in cautarea de conduri si poseta, cu gandul la the most perfect dress.

Cand am trecut prin fata unei vitrine, cateva ore mai tarziu, am vazut-o: the most perfect dress. Mi-am dat seama ca this was it atunci cand, orice imi trecea prin fata ochilor, numai pe ea o vedeam. Am si probat-o de altfel, si am incercat sa ma conving ca e putin prea transparenta, poate si din cauza ca the most perfect dress avea un pret de patru cifre. :)

Dar n-am reusit sa o uit. Si, cu riscul sa-mi petrec luna iunie manand numai cas cu ceapa verde, m-am intors la magazin si am cumparat-o. Alte doua tipe o vroiau si ele, dar era o singura rochie marimea S, pe care, din fericire, am luat-o eu (muhahahaha).

Sandalele si posetuta-plic le-am cumparat in 10 minute. Am intrat in primul magazin de incaltaminte intalnit (Batta) si am zarit cele mai perfecte sandalute si geanta de seara ideala. O dovada in plus ca atunci cand cumperi the most perfect dress restul accesoriilor pur si simplu iti ies in cale.

Morala acestei fabule? Pentru mine e simpla: nu e bine sa incerci sa te pacalesti pe tine insati. Nu regret ca am cumparat cealalta rochie (sunt convinsa ca-mi va iesi in cale un cocktail sau un alt social event unde sa-i fac intrarea triumfala), dar ar fi fost gresit sa incerc sa ma conving ca ea e the most perfect dress pentru mine si sa raman cu ea. In moda, ca si in dragoste, trebuie sa te bazezi pe o chestie numita instinct, si sa nu renunti la cautare pana nu simti roiurile de fluturasi in stomac, pana nu ti se taie picioarele, si pana nu vezi obiectul adoratiei tale oriunde iti sucesti gatul de gazela. :) O rochie, fie ea si plisata si diafana, in care te simti doar foarte bine is not an option. Vorba aia, odata ai un Bal de Absolvire a Facultatii (well, in most cases), o viata ai. ;)

17 comentarii:

flo spunea...

Iiiii, i'm so happy for u, stiu ca si tu esti pentru mine ;)

Ina spunea...

flo,

am gasit the most perfect dress literally speaking. la figurat, inca o caut ;)

Anonim spunea...

fetelor, noi vb aici despre rochii nu? :))

flo spunea...

:P...O sa o gasesti sau o sa te gaseasca, stay calm :*

iulia spunea...

Ma bucur ca ai gasit-o... Vrem poze :D

Leah Lusch spunea...

Felicitari! Acum asteptam si poze :)

Mihai spunea...

doamne, cat de girly...

Licuriciu spunea...

uuuu, cas cu ceapa verde, yummy.

Ina spunea...

anonymous,

despre rochii, normal! :)

flo,

n-am nicio indoiala. acum ca am dovada ca la altii se poate, am prins si eu incredere :D

iulia & leah lusch,

vin si pozele, normal :) dar asta saptamana viitoare, in direct de la Bal

mihai,

asa e! :D

Alina spunea...

In seara asta am benchetul - sau bal, whatever, si bineinteles ca nu-mi mai place rochia mea :( Am fost in cautarea rochiei perfecte, insa zau daca am gasit-o . Asta si pt ca nu am vrut cu nici un chip rochie lunga, ci am vrut ceva care sa nu ma incurce sa ma zbantui toata noaptea. Acum merg sa imi gasesc matching shoes( voi avea 2 perechi, just in case).
Ieri a fost cursul festiv, care a iesit super bine, abia astept sa vad toate pozele, mai ales cea de grup! Din pacate nu s-a lasat cu bocituri( cu exceptia sefului de catedra, care cat pe ce sa se apuce de plans). Au fost momente super funny si am ras cu gura pana la urechi.

james crissilv spunea...

si acum gandire tipic masculina.
daca pretul de trei cifre plus pretul de patru cifre a rezultat intr-un pret investitional recuperabil sau macar deductibil, atunci e ok... daca nu, poate exista alte solutii

o zi minunata iti doresc si felicitari petnru absolvire.

Ina spunea...

alina,

ma bucur ca te-ai simtit bine la cursul festiv, si nu-ti face griji, lacrimile nu erau un accesoriu obligatoriu! :) have tons of fun tonight! ;)

james crissilv,

stii cum se spune- pretul rochiei: 4 cifre, pretul pantofilor: 3 cifre, sentimentul de a te simti frumoasa (fie si numai pentru o seara):priceless. :D anywayz, deja mi-am facut provizii de cas. o sa fie o luna luuuuunga :))

Adriana spunea...

buna comparatia cu dragostea...da...m-a km pus pe ganduri pe mine acum...k dupa o rel de 4 ani jumate...cica am inceput alta..numai ca...nush...nu prea sunt fluturasi...si desi stiam asta...ce ai spus u cu fluturasi...m-a pus putin pe ganduri...da...sunt optimista..ma gandesc k poate asa e dupa ce ai un gust amar:p

Adriana spunea...

aa...si have fun la bal...sa tragi cat mai mult de timp ca sa nu treaca rpd...ca stii u...lucrurile frumoase trec cel mai repede:D
:-*

Ina spunea...

adriana,

nu stiu ce sa-ti spun in legatura cu absenta fluturasilor...cel mai bun sfat pe care l-am pimit de la cineva in legatura cu o situatie asemanatoare? poti sa-i minti pe ceilalti, dar ai grija sa nu te minti pe tine insati niciodata! ;)

mult succes in your own pursuit of happiness!

Anonim spunea...

Sper sa nu te superi, dar mi se pare ca acest blog devine tot mai superficial. Adica daca ai ajuns sa scrii un post despre cum ai cautat o rochie si cate cifre erau in pret...la inceput erai mai modesta, acum parca scrii mai mult pentru tipele fitoase cu bani. Ce laptop ti-ai mai luat si ce inimioare ai pus pe el si cat costa lenjeria intima pe internet si etc...nu iti scriu astea din invidie, imi permit si eu tot felul de chestii, dar nu inteleg parada cu preturile si cu etichetele. Si la inceput nu pareai asa...poate nu te cunosc prea bine. Sorry! Repet, nu vreau sa te jignesc, dar la ce ai putea tu scrie mi se pare ca te risipesti in texte girl-glam si vrei sa creezi o imagine de tipa mondena ...nu as fi ghicit cand ti-ai facut blogul ca studenta erasmus...scriai mai interesant si pareai muuult mai modesta.

Ina spunea...

anonymous,

nu m-a suparat comentariul tau, m-a intristat. stiu ca probabil n-ar trebui sa pun la inima tot absolut ceea ce imi spun ceilalti, dar asa sunt eu. i do care.

si da, probabil ai dreptate, par extrem de superficiala in unele posturi (desi, sa ai un laptop dell nu mi se pare o chestie de fite. daca ar fi fost macar un apple, dar asa...in fine). ideea e ca am trecut printr-o depresie urata ca naiba si inca nu m-am vindecat. o fi superficial, dar prefer sa ma refugiez in scrisul despre rochite si romane chick lit decat sa umplu blogosfera cu inca un blog depresiv.

imi pare rau daca te-am dezamagit si, daca te ajuta cu ceva, sa stii ca m-am gandit serios in ultima vreme fie sa-mi inchid blogul de tot, fie sa-l fac disponibil doar pentru prietenii care ma cunosc asa cum sunt, cu bune si cu rele.

numai bine si mersi pentru sinceritate.