Inozza

Taie porcaria

sau

De ce nu port eu fusta in Bucuresti

Astazi am primit invitatia de participa la o anumita festivitate la Palatul Parlamentului, unde printre altele, trebuia sa primesc si o diploma. M-am decis sa port o rochie draguta, pana la genunchi, pentru a rupe monotonia costumelor care vor fi prezente in sala.

Instinctul meu feminin nu a dat gres. Intr-o mare de costume gri, negre si albastre, rochia mea cu flori galbene si rosii a fost, in mod cert, un punct de atractie. Din pacate locul meu strategic (la marginea randului al IV-lea) s-a dovedit prea « expus », if you know what I mean. Bogdan Olteanu, de exemplu, in pauzele din discursul despre cum generatia lui este a materialistic bitch (el a spus-o mai voalat), isi « clatea » ochii cu picioarele mele, care faceau nota discordanta cu toate acele costume negre.

Ceremonia a fost foarte draguta, am reintalnit vechi prieteni, am baut vin bun, am pornit spre casa. La metrou la Unirii, intalnesc prima specie de dobitoc domestic dambovitean:

Nusuntdestuldebarbatdardacapomenescnumelepartiianatomiceatarnande
careadapostestesingurulmeuneuronmasimtmacho.

Nusuntdestuldebarbatdardacapomenescnumelepartianatomice
atarnandecareadapostestesingurulmeuneuronmasimtmacho imi explica (atunci cand trec pe langa el) ce ar face cu mine, isi baga, scoate, iar isi baga, nici el nu mai stie cum sa imi explice cat de mascul este. Pufnesc a mila si plec mai departe.

In 300, la Romana, urca a doua specie de dobitoc domestic dambovitean: Mainilesuntfacutepentrupipait. Observ ca ma inconjoara dragastos cu bratul stang, in timp ce se lipeste de-a dreptul cu sternul de mine. Il ignor pe Mainilesuntfacutepentrupipait, pentru ca, nu-i asa, e penibil cand auzi cate o demoazela cu voce pitigaiata in tramvai : « Vai, nesimtitule, tine-ti mainile acasa ! ».

Mainilesuntfacutepentrupipait (care era si un ditamai sifonierul de om) mi-a tradus gresit amabilitatea si si-a coborat membrul superior stang catre partea bombata a corpului meu. M-am intors, atat cat ma puteam intoarce, avand in vedere ca statea practic supergluat de mine, i-am zambit si i-am spus: “Uite, eu sunt o tipa draguta, asa ca prima data iti zambesc. A doua oara vociferez, iar a treia oara calc.” Mainilesuntfacutepentrupipait a zambit putin stanjenit si si-a ridicat mana. O femeie din spatele lui a inceput sa rada infundat.

Acum vin si intreb: cat de fustrat si de nesigur pe tine trebuie sa fii daca atunci cand agresezi verbal sau fizic o fata te simti mai macho? Inteleg ca daca fata respectiva poarta o fusta ce abia ii acopera posteriorul iti transmite un anumit mesaj. Dar o fata cu un pardisiu negru pana la genunchi si cizme lungi, cu doar o palma de piele la vedere (si aia acoperita cu ciorapi opaci) ce naiba arata? Ca e disponibila pentru a-ti asculta magariile?

E clar ca poporul roman abunda in barbati frustrati, care poate au fost ridiculizati in copilarie pentru ca se jucau cu papusile surorilor lor si care acum incearca sa recupereze umilintele inghitite accentuand (ori de catre ori au ocazia) ca detin acel membru care ii face masculi feroce, si ca au posibilitati nelimitate de a-l manevra (verbal, cel putin).

Sau poate nu a existat niciodata aceasta experienta trumatizanta in copilaria lor, ci, oricat de mult ma doare sa o recunosc, poporul roman il poarta pe Gogu in cele doua lanturi de polinucleotide ale ADN-ului. Gogu care bea Unirea, mananca seminte si scuipa cojile ca o mitraliera in plin trotuar, Gogu care pipaie pe strada femeile doar pentru ca l-a lasat Dumnezeu cu doua maini, si Gogu datorita caruia mega-succesul « La bloc » a ajuns la al 12-a sezon.

Catre toti Gogu de pretutindeni, cut the crap, sau taiati porcaria, pe romaneste spus. Avem un decalaj economic, politic si cultural destul de mare fata de alte state ale UE pentru ca voi sa mai adanciti prapastia. Si daca e adevarat ce a afirmat odata cineva, ca cea mai mare avutie a unui popor sunt oamenii lui, noi suntem saraci-lipiti.