Inozza

Transpir la TV, deci exist!

Pentru mine, antrenamentele de tae bo sunt unul dintre putinele momente in care e ok sa arat ca naiba. Si chiar o fac, cu mare gratie. Parul mi se electrizeaza, arat ca un rac prajit in unt, si transpir mai ceva ca Dunarea la Portile de Fier. But then again, nici tipele din jurul meu nu arata ca Charlize Theron, if you know what I mean…

Imaginati-va atunci socul meu cand aud de la antrenoarea extaziata ca maine o sa vina o echipa de la o anumita televiziune pentru a filma ora de tae bo, pe care vor s-o dea integral pe post weekendul viitor. M-am uitat in jur, asteptand sa vad acelasi “Asta mai lipsea!”. Dar n-am descoperit decat reactia de frenezie pe care a produs-o aceasta veste in randul colegelor mele intr-ale transpiratului. “Vaaaaai, abia astept sa-i zic lui iubi! Sa vezi ce o sa-si roada unghiile Gina ca a ales aerobicu’!” Nici daca mi-as intoarce creierul pe dos ca pe-o soseta si tot n-as intelege: de ce ai vrea ca iubitul tau sa te vada asudand, abia respirand si facand tot felul de genoflexiuni si miscari caraghioase? Si el de ce ar vrea una ca asta?!

Nu va mai spun ca o buna parte din ora de ieri s-au discutat elementele esentiale ale urmatorului antrenament: sa ne dam sau nu cu rimmel waterproof, ce maiouri dau cel mai bine la camera, cum ne asezam, cine da interviu etc.

Am urmarit in tot acest timp, cu coada ochiului, o colega putin mai…hm…bleguta, care de obicei e total pe langa orice se face in sala aia. Eram curioasa daca cineva ii sugereaza sa nu vina data viitoare, sau macar sa se ascunda in spate. Sa va explic. Ea e genul de fata care, daca toata lumea loveste cu piciorul drept in fata, o poti vedea lovind cu pumnul stang in lateral. Niciodata nu se sincronizeaza, dar nici nu pare sa-i pese. Traieste intr-o lume a ei, in care timpul, ritmul muzicii sau chiar instructiunile antrenoarei nu se supun acelorasi legi. Mie mi-e tare draga pentru ca, la inceput, cand ma miscam ca un dromader, puteam conta pe faptul ca cineva era si mai paralel decat mine. :)

So, there you have it. Another Kodak moment for me! Joy! Acum ca toata lumea stie cat de absolute fermecatoare sunt cand scot limba de-un cot, nu-mi mai ramane decat sa-mi arat si talentul la gafait, transpirat si aruncat picioarele in tavan. A, si sa nu uit sa NU le spun prietenilor mei pe ce post si in ce zi ma pot vedea totally embarrassing myself. Nu de alta, dar asta o fac si fara sa am un reflector pe mine.