Ce bine imi pare ca ati venit!

... asta le-am tot spus musafirilor mei de astazi. :)

Ne-am baut cafeaua, ceaiul si laptele ca niste prieteni vechi, intr-o atmosfera foarte relaxata si naturala. Lily a latrat prima ora in continuu: era singura careia i se parea ceva putred la mijloc. :))

Cred ca a fost o experienta antropologica foarte interesanta. In primul rand, Mircea (caruia, by the way, i se spune Ionut :) ) e foarte diferit de cum l-am perceput prin intermediul interventiilor sale sau prin intermediul blogului.

In al doilea rand, intalnirea cu Madalina, singurul meu musafir feminin, a fost una destul de interesanta. Madalina este performer la Centrul National al Dansului si m-a invitat la spectacolul ei din seara asta, “Bun ramas”.

Imaginati-va cum a fost sa o vad in blugi si bluza, mancand sandvisuri sau jucand-se cu Lily, ca apoi, in mai putin de 12 de ore sa o vad pe o scena, in lenjerie intima, cu un corset impodobit cu pene de paun si incaltata cu tocuri de 10 cm. :) Uitandu-ma la perfectiunea picioarelor ei si la usurinta cu care isi ridica piciorul la cap imi tot venea sa intreb: “Asta e Madalina, aceeasi Madalina care  manca azi dimineata paine cu unt si cu gem?”. :)) Adevarul e ca, la intensitatea repetitiilor pe care le face, sunt convinsa ca poate manca toata painea cu unt si gem din lume. :)

Intalnirea de azi n-a fost doar un bun prilej de (altfel de) socializare, ci mi-a dat si o idee de proiect propriu. Mi-ar placea sa organizez o serie de mic dejunuri tematice (englez, francez, rus etc.) la care sa-mi invit prietenii si apoi, de ce nu, prietenii virtuali. :)

A, era sa uit sa va povestesc despre martisorul pe care l-am primit azi de la Lorin. :) Se numeste "Proza la plic" si e o scurta naratiune ambalata intr-un plic cu aspect patinat. Face parte dintr-un proiect mai larg, la care participa mai multi scriitori. Mi-a placut atat de mult incat am trecut azi pe la MTR, unde Lorin si colegii lui au un stand in cadrul Targului de Martisoare, si am luat cateva proze la plic pentru prietenele mele.

Preferata mea e “O zi din viata pestisorului de aur”, povestirea delicioasa cu numarul 7. Daca aveti drum maine pe la MTR, in ultima zi de Targ, v-o recomand cu caldura. ;)