luni, 23 august 2010

Prima mea recenzie de carte pentru copii :)

Daca tot v-am pus zilele astea rabdarea la incercare cu texte din registre cat se poate de diferite, zic sa mergem pana la capat, si sa va prezint una dintre ultimele mele realizari. :D

Este vorba despre recenzia unei carti pentru copii, de care m-am indragostit la prima vedere, si pe care o recomand nu doar celor care au copii in suflet sau in casa, ci si fashionistelor, datorita ilustratiilor absolut superbe. Avand in vedere ca sunt la prima incercare de acest fel, apreciez feedback-ul vostru. Lectura placuta! :)

Balul florilor 

Autoare: Sgrid Laube/Ilustratoare: Silke Leffler

Autoare: Sigrid Laube
Ilustratoare: Silke Leffler
Grupa de varsta: 3-8 ani
ISBN: 978-973-88438-5-1
24,5x25,8 cm, carte ilustrata,
coperti cartonate, 28 pag.

”Balul Florilor” a obtinut in 2005 cel mai prestigios premiu de literatura pentru copii din Austria, Kinderbuchpreis der Stadt Wien si ascunde, in spatele unei mici bijuterii vizuale, o poveste inspirationala despre toleranta, depasirea prejudecatilor si optimism.



Atunci cand florile decid sa organizeze un Bal, domnul Conopida le anunta entuziasmat pe suratele legume ca vrea sa participe. Singura care se ofera sa-l insoteasca e domnisoara Morcov. Si, desi sunt avertizati ca vor fi tratati cu dispret de florile increzute, cei doi pornesc spre Bal. Acolo, intr-adevar, temerile legumelor se adeveresc: florile nu doar ii jignesc pe domnul Conopida si pe domnisoara Morcov, ci propun chiar alungarea lor de la Bal. Cu toate acestea, la sfarsitul petrecerii, cei doi sunt aplaudati frenetic si invitati la dans. Cum au reusit legumele sa atraga admiratia florilor si sa le castige prietenia? Printr-o metoda pe cat de simpla, pe atat de frumoasa, pe care o veti descoperi citind aceasta poveste strabatuta de un optimism contagios.


Secretul naturaletii cu care autoarea, Sigrid Laube, exploreaza problema spinoasa a prejudecatilor si a intolerantei sta in propria ei experienta din copilarie. Laube a crescut in nu mai putin de sase tari diferite si a fost nevoita sa invete cinci limbi straine si sa se acomodeze intr-un interval foarte scurt cu o multitudine de diferente culturale si sociale. Iata de ce, ca adult, autoarea se apleaca cu delicatete si intelegere asupra discriminarilor pornite din lipsa de intelegere reciproca.

Cu aceeasi sensbilitate, ea ofera si ”armele” impotriva intolerantei. Cele doua legume protagoniste ale povestii au cucerit florile tocmai pentru ca nu s-au lasat antrenate in conflict, ci si-au mentinut, chiar si in clipele dificile, buna-dispozitie.

Farmecul cartii sta, fara indoiala, si in desenele extrem de talentatei ilustratoare austriece, Silke Leffler. Si, daca textul este scris intr-un registru simplu, nu acelasi lucru se poate spune despre imagini. Foarte laborioase si debordand de imaginatie, ilustratiile denota pasiunea lui Leffler pentru moda si design, ilustratoarea avand experienta ca designer textil pentru un studio britanic. Fetitele vor privi cu incantare ore in sir la zecile de rochite multicolore ale florilor si la gentutele in forma de fluturasi si carabusi. Iar baietii vor fi atrasi de faptul ca, la fiecare noua rasfoire a cartii, vor putea descoperi noi si noi detalii, care au scapat initial ochiului lor vigilent.


Dincolo de povestea simpaticului domn Conopida si a visatoarei domnisoare Morcov, ”Balul florilor” le ofera copiilor o sensibila lectie despre toleranta si optimism, si ii invita nu doar sa accepte, ci chiar sa celebreze diferentele dintre ei.

PS: Cartea costa 20 de lei si o gasiti aici.

7 comentarii:

Anca spunea...

Pare o poveste frumoasa, interesanta si educativa, iar ilustratiile sunt delicioase. Cred ca o sa o fac cadou fetitei prietenei mele. Dupa ce o citesc si eu, bineinteles.

Leul de Oras spunea...

Sunt in target :P

Ina spunea...

Anca,

Sunt convinsaca ilustratiile o sa te cucereasca. :) Am descoperit cartea acum cateva luni la o colega si, dupa ce am imprumutat-o si am citit-o, mi-am cumparat-o si eu. :D

Imi place stilul asta de desen naiv la limita cu glam. Ilustratoarea (Silke Liffler) face de altfel atat carti postale (cateva exemple aici), cat si ilustratii pentru obiecte de papetarie si textile. Iti dai seama ce fain ar fi sa ai un asternut de pat, o draperie sau o fata de masa asa? :X :X :X

Leul de Oras,

Esti sigur? Incepe de la 3 ani. :))

andru spunea...

Faina cartea! Cam la suprafata "lectia", cam prea vizibila. De aceea, se mai umbreste uneori frumusetea povestii, starea aia faina ca esti in poveste si nu la ora de tras invataminte. In schimb, ai un pic de spatiu de explorat, de problematizat in interiorul povestii: de ce unii nu-i plac pe altii, ce facem cand altii nu ne plac pe noi, ce facem cand noua nu ne plac altii etc.

Dar ne place recenzia! Sa ne mai scrii vreo cateva, poate mai descoperim povesti interesante pentru una.

Ina spunea...

andru,

:) Da, morala e cat se poate de evidenta pentru noi. Sa nu uitam, insa, ca publicul-tinta al cartii are intre 3-8 ani si nu apreciaza intrigile complicate si ambiguitatea. :))

Recenzia face parte dintr-un mic proiectel si, daca totul merge bine, o sa mai fie si altele. Oricum, sunt convinsa ca, of all people, tu ai o lista de carti minunate pentru Miru. Cred ca ai fi in masura mai mare decat mine sa ne dai recomandari in domeniu. :)

andru spunea...

Hehe, publicului-tinta (3-8 ani) nu-i place nici sa fie moralizat cand se presupune ca se distreaza. Da' am inteles ce vrei sa spui si ai dreptate. Uite, un domn care nu moralizeaza (si totusi scrie chestii de care familia mea e indragostita) e tot un autor de la "Cartea copiilor" - Eric Carle. "Omida mancacioasa" a dormit sub perna Mirunei o bucata buna de vreme, pe la 2 ani; acum asteptam cu nerabdare sa se traduca si "The Very Quite Cricket", ca mai are Miru putin si-l invata in engleza. Vedem aici http://www.youtube.com/watch?v=1J-GL5FJ0wQ versiunea animata a cartii, cu muzica grozava, cu desenele autorului cu tot. (Deci sa nu incep, ca nu mai termiiiiin!!)

Scuze pentru linkul ala nasol pus acolo, nu stiu sa-l ascund.

Ina spunea...

andru,

Minunata povestea cu greierasul. :) Pana apare in limba romana, insa, am aflat din surse sigure :) ca a fost tradusa o alta carte a lui Eric Carle care s-ar putea sa-i placa lui Miru. Se numeste "Vrei sa fii prietenul meu?". ;)

Cat despre cum sa "ascunzi" linkul (care nu e nicidecum nasol), am scris mai demult aici. >:D<