duminică, 28 august 2011

Momente mici

Ieri, dupa o zi de plutit pe lac si plimbari cu bicicleta prin Herastrau cu prietenele mele, surioara mea mai mica, Yvonna, imi spune:  

"Stii, mai uitam azi la tine in parc si esti chiar foarte draguta. Ti se vede cosul ala, dar esti draguta si-asa. Mi-ar placea sa fiu tu. Bine, mi-ar placea sa am viata ta fara problemele tale emotionale. Cred ca e foarte fain sa fii Ina."

Mi s-a pus un nod in gat. Dupa o saptamana in care mi-ar fi placut sa fiu oriunde altundeva decat in viata mea, vine un copil si-mi aduce aminte ca am foarte multe motive sa fiu recunoscatoare. Si mai mult decat orice, sunt recunoscatoare ca sora mea mai mica se uita admirativ la mine (chiar daca ma priveste de sus, la cei 1,80 m pe care ii are :-)).

Cand un copil atat de frumos ca ea se uita la mine si la tot ce-am facut pana acum si-mi spune ca i-ar placea sa fie in locul meu, dintr-o data toate greselile stupide pe care le-am facut si toate lucrurile pe care inca n-am curajul sa le fac devin mici si lipsite de importanta.

Chiar daca n-am marcat momentul prin nimic spectaculos (am gatit seara paste si ne-am uitat la Paris, je t'aime), mi-am propus sa nu uit niciodata cum m-am simtit ieri, pentru ca, asa cum spunea cineva intelept (al carui nume imi scapa acum):

"Enjoy the little things in life, for one day you'll look back and realize they were big things."


Sursa foto.

2 comentarii:

Ioana spunea...

ce dulce e sora ta, Ina :)

Andreea spunea...

e foarte frumos ce ti-a spus si inteleg de ce inseamna asa mult. o sa-ti zic cand ne vedem ce mi-a spus doamna din interviul de azi legat de un copil de 12 ani care a reusit sa determine un matur sa faca ceva ce n-a reusit sa faca rugat de alti maturi. :)