Ti-am descoperit blogul prin 2008 si de atunci il citesc constant. In cateva zile ti-am parcurs toata arhiva, un delicios roman chick lit, in care personajul principal e o combinatie de the girl next door si Carrie Bradshow: zapacita si neindemanatica, senzuala si misterioasa, carierista convinsa cu mintea brici, intotdeauna adorabila si mereu surprinzatoare.
Am traiti alaturi de tine (virtual) momentele in care ai absolvit facultatea, apoi masterul, cand te-ai angajat la Tabu si sper ca lista sa continue. Imi place sa iti recitesc post-urile mai vechi si inca nu mi-am pierdut speranta ca vei scrie continuarea de la Vacanze Romane [Primo Giorno]. Bineinteles ca ador pozele si post-urile cu si despre Lily, pacat ca sunt asa rare.
De-a lungul timpului ai ajuns sa scrii din ce in ce mai bine, stii sa tii cititorii cu sufletul la gura chiar si atunci cand povestesti o intamplare absolut banala. Totusi la inceputul blogului imi placea ca te "decopereai" mai mult in textele tale, scriai mai des ce aveai pe suflet si ce iti trecea prin cap, acum totul e mai bine studiat si mult mai frumos ambalat, dar te "arati" mai rar, cel putin asta e impresia mea, but I still adore you.
Cine iti citeste blogul isi da seama ca esti o persoana minunata, plina de viata, cu un suflet mare, care stie sa se inconjoare de oameni frumosi si care merita din plin toate lucrurile frumoase care i se intampla.
Chiar daca scrii mai rar, sa nu ne mai ameninti ca inchizi blogul, ar fii o mare lovitura pentru noi, fanii tai inraiti, dependenti de doza zilnica (ma rog, saptamanala) de inozzisme. Chiar daca nu prea comentez (din cauza ca orice comentariu pe care il fac suna stupid in comparatie cu ce scrii tu), te citesc cu mare drag. Totusi acum m-am simtit datoare sa iti scriu cateva cuvinte.
Anca
*
Anca scrie cu multa, multa pasiune despre arta contemporana si clasica, stiluri arhitectonice, carti, filme si calatorii pe Istoria Artei (am aflat multe lucruri fascinante despre un anumit pictor si creatiile sale din posturile bine documentate si ilustrate ale Ancai). Dupa multe tentative abandonate si-a deschis, in sfarsit, si un blog personal, Casuta cu Povesti.
Un comentariu:
Ah, ma regasesc perfect in ce a scris Anca.
Mai ales la partea cu: "comentariile noastre suna stupid in comparatie cu ce scrii tu".
Ai un talent deosebit si trebuie sa profiti de el. Sa nu ne mai ameninti cu inchiderea blogului :)
Trimiteți un comentariu