Povesti de 5 grame si 6 cuvinte

Putini stiu asta despre mine, dar am obiceiul sa ascund povesti prin diferite buzunare ale sacourilor, gentilor, pe fundul portfardurilor sau chiar in cutiile de  la pantofi. Sunt scrise de mana, pe mici bucatele de hartie, si ma fac sa zambesc atunci cand le gasesc.

Nu stiu cand am inceput sa le imprastii asa printre lucruri, dar stiu motivul: sa-mi reamintesc ca lucrurile frumoase pot fi exprimate in foarte putine cuvinte si sa fac exercitii de creativitatea impromptu.

Sunt povesti de 3-6 cuvinte, pe care le-as putea citi de mii de ori fara sa ma plictisesc si dandu-le mereu alte si alte sensuri. Daca nu va puteti inchipui cum ar incapea o poveste in 6 cuvinte, cititi mai departe. :)

Vinerea trecuta am probat dupa multa vreme o geaca din denim si, atunci cand mi-am strecurat mana dreapta in buzunarul micut de la piept, am dat peste o bucatica de hartie impaturita. Citind-o, am zambit. Este una dintre micro-povestile mele preferate, romanul de sase cuvinte a lui Ernest Hemingway.

Hemingway, cunoscut ca un maestru al conciziei, a fost provocat odata de un prieten sa scrie un roman de numai sase cuvinte. A rezultat una dintre cele mai frumoase si tulburatoare povesti scurte pe care le-am citit vreodata: „For sale: baby shoes, never used.” De altfel, se zvoneste ca insusi autorul a considerat-o cea mai buna creatie a sa.

In 2005 si 2006, revistele BlackBook si Wired au lansat provocarea lui Hemingway catre cei mai renumiti scriitori ai secololului XXI. De la Margaret Atwood la John Updike, Irvine Welsh si Neil Gaiman, acestia au incercat sa cuprinda intriga, actiunea si personajele specifice unei scrieri de mari dimensiuni in doar 6 cuvinte. Desi unele dintre incercari sunt cu adevarat savuroase (si in consecinta pot fi gasite in cutiile mele de pantofi sau in buzunare de fuste si hanorace), ma tem ca niciuna nu s-a apropiat de minunata creatie a lui Hemingway. Va invit sa cititi aici rezultatul experimentului literar de la BlackBook si aici pe cel de la Wired.

Tot un fel de poveste scurta si adorabila pe care am descoperit-o zilele astea este „No Milk Today”. Cele trei cuvinte au fost puse pe presul din fata casei de un tanar la inceputul anilor ’60, pentru a-l anunta pe laptar ca nu doreste lapte in acea zi. In spatele celor trei cuvinte se ascundea insa toata drama unei inimi frante: iubita lui, cu care obisnuia sa bea laptele la micul-dejun, il parasise. Graham Gouldman a transformat cele trei cuvinte in versuri si versurile in hitul „No Milk Today”, cantat de trupa Herman’s Hermits.

Sper ca v-au placut povestile scurte pe care le-ati citit azi si ca v-am convins ca o lectura plina de sensuri nu trebuie sa aiba neaparat coperti, introduceri, pre si postfete. De fapt, nu trebuie sa aiba nici macar mai mult de 5 grame. :)