In ultimele zile, ori de cate ori ma intalnesc cu cineva cunoscut, dupa cateva minute de conversatie intervine inevitabila intrebare: “Si zi, pe bune ai ramas blocata intr-o toaleta la Madrid?”, urmata de rasete isterice. Scopul acestui post este de a va convinge ca la Madrid nu mi s-a intamplat numai asta. :)
In primul rand, Madridul n-a fost, asa cum ma asteptam, o combinatie de Campus Party Europe si sightseeing. Madridul a fost, asa cum spunea si Andrei pe blogul lui, despre oameni. Am participat la doua conferinte din cadrul Campus Party (cu totii stim ca am incercat sa particip si la o a treia insa n-a fost sa fie :)) si am facut 9 fotografii cu aparatul foto. Cred ca asta spune multe. Dar sa o iau cu inceputul.
Am stat in La Caja Magica, un centru multifunctional ce cuprinde nu stiu cate terenuri de sport si sali de conferinta. Am fost cazati in corturi dispuse intr-o hala imensa, ceea ce a contribuit la crearea sentimentului de tabara, dar si la intensificarea socializarii. :)
In primul rand, Madridul n-a fost, asa cum ma asteptam, o combinatie de Campus Party Europe si sightseeing. Madridul a fost, asa cum spunea si Andrei pe blogul lui, despre oameni. Am participat la doua conferinte din cadrul Campus Party (cu totii stim ca am incercat sa particip si la o a treia insa n-a fost sa fie :)) si am facut 9 fotografii cu aparatul foto. Cred ca asta spune multe. Dar sa o iau cu inceputul.
Am stat in La Caja Magica, un centru multifunctional ce cuprinde nu stiu cate terenuri de sport si sali de conferinta. Am fost cazati in corturi dispuse intr-o hala imensa, ceea ce a contribuit la crearea sentimentului de tabara, dar si la intensificarea socializarii. :)
( foto Alex Negrea)
De altfel, am avut cateva dintre cele mai haioase dialoguri la baie cu diversi indivizi. Nu o data mi s-a intamplat ca, in timp ce ma spalam dimineata pe dinti, sa povestesc cu un tip care se barbierea relaxat la chiuveta de langa. Toaletele erau separate teoretic, dar avand in vedere imensitatea cladirii, majoritatea prefera sa intre in baia cea mai apropiata.
In rest, la capitolul organizare, trei minusuri si doua plusuri. Minusuri pentru faptul ca era o adevarata aventura sa ajungi la dusuri (erau plasate strategic in alta cladire), pentru dimeniunea liliputana a mic-dejunului (un croissant si o cafea) si pentru faptul ca, desi era un eveniment international, casi nadie hablaba Inglés, if you know what I mean.
Plusuri pentru modul in care organizatorii au facut fata crizei cu norul vulcanic (aici stiu ca parerile sunt impartite si cativa dintre colegii mei au fost nemultumiti, dar, all in all, eu zic ca s-au descurcat decent) si pentru faptul ca au oferit corturile cadou invitatilor. Cortul meu, de exemplu, a vazut o parte din metroul madrilen si a ajuns pana la hostelul unde am fost cazati in ultima seara. Sper ca acolo l-a gasit cineva cu suflet bun si i-a oferit afectiunea de care eu n-am fost in stare (pana la capat, cel putin).
Oamenii
Asa cum va spuneam mai sus, amintirile pe care le am de la Madrid sunt legate nu atat de locuri, cat de oamenii cu care am descoperit orasul.
Mi-au devenit extrem de dragi baietii alaturi de care am impartasit aventura madrilena. Pe Ionut il stiam din offline pentru ca acum un an aplicasem pentru un job la Standout. Incep sa cred ca, intr-adevar, totul se intampla cu un motiv. :) La el mi-au placut pasiunea pentru tot ceea ce tine de online si prietena lui, Mihaela. :)) Intr-un mediu dominat de barbati, cum a fost Campus Party, orice fraternizare cu cineva din propria tabara a fost prilej de bucurie.
Despre Andrei nu stiam mai nimic inainte de episodul Madrid asa ca imprietenirea noastra a luat calea mai putin tipica offline-online. Despre el pot spune doar ca e unul dintre putinii oameni alaturi de care am un reconfortant sentiment de firesc.
Pe Adi l-am cunoscut anul trecut, pe cand lucram la On si ne-am tinut de mana la o sedinta foto. :)) M-am bucurat sa-l reintalnesc si sa-i descopar ironia usor misogina, dar extrem de savuroasa (si asta o spun chiar si in calitate de tinta a ei).
Alex a fost pentru mine marea revelatie a Campus Party. Am ras alaturi de el cum n-am mai facut-o de multa vreme, si, desi nu va pot impartasi glumele facute pentru casunt si cititori minori printre noi nu mi le amintesc prea bine, va asigur ca au fost geniale.
Nu in ultimul rand, o surpriza foarte placuta la Madrid a fost intalnirea cu Stefania, o cititoare a blogului meu care locuieste in capitala spaniola. Am petrecut alaturi de ea si prietenul ei una dintre cele mai frumoase dupa-amieze madrilene. Cand o vezi asa micuta, zambitoare si delicata, nici nu-ti trece prin minte ca Stefania e geolog pe o platforma petroliera in Marea Nordului. A fost o placere sa ma plimb, sa povestesc si sa mananc churros cu ea. :D
Am mai cunoscut o groaza de oameni frumosi la Campus Party, printre care baietii scandinavi de la Let’s Make Robots si pe Andrea si Matteo, care au venit cu robotelul Isaac [Ciao ragazzi! :)]. By the way, amicii mei italieni isi cauta inspiratia pentru denumirea unui robot-menajera. Optasera initial pentru Suzi, dar i-am avertizat ca alegerea e una misogina, asa ca acum asteapta sugestii din partea voastra. :)
Orasul
Desi am inteles ca Madridul nu se compara, arhitectonic, cu Barcelona, este cu siguranta o metropola frumoasa, plina de viata si de istorie.
In rest, la capitolul organizare, trei minusuri si doua plusuri. Minusuri pentru faptul ca era o adevarata aventura sa ajungi la dusuri (erau plasate strategic in alta cladire), pentru dimeniunea liliputana a mic-dejunului (un croissant si o cafea) si pentru faptul ca, desi era un eveniment international, casi nadie hablaba Inglés, if you know what I mean.
Plusuri pentru modul in care organizatorii au facut fata crizei cu norul vulcanic (aici stiu ca parerile sunt impartite si cativa dintre colegii mei au fost nemultumiti, dar, all in all, eu zic ca s-au descurcat decent) si pentru faptul ca au oferit corturile cadou invitatilor. Cortul meu, de exemplu, a vazut o parte din metroul madrilen si a ajuns pana la hostelul unde am fost cazati in ultima seara. Sper ca acolo l-a gasit cineva cu suflet bun si i-a oferit afectiunea de care eu n-am fost in stare (pana la capat, cel putin).
Oamenii
Asa cum va spuneam mai sus, amintirile pe care le am de la Madrid sunt legate nu atat de locuri, cat de oamenii cu care am descoperit orasul.
Mi-au devenit extrem de dragi baietii alaturi de care am impartasit aventura madrilena. Pe Ionut il stiam din offline pentru ca acum un an aplicasem pentru un job la Standout. Incep sa cred ca, intr-adevar, totul se intampla cu un motiv. :) La el mi-au placut pasiunea pentru tot ceea ce tine de online si prietena lui, Mihaela. :)) Intr-un mediu dominat de barbati, cum a fost Campus Party, orice fraternizare cu cineva din propria tabara a fost prilej de bucurie.
Despre Andrei nu stiam mai nimic inainte de episodul Madrid asa ca imprietenirea noastra a luat calea mai putin tipica offline-online. Despre el pot spune doar ca e unul dintre putinii oameni alaturi de care am un reconfortant sentiment de firesc.
Pe Adi l-am cunoscut anul trecut, pe cand lucram la On si ne-am tinut de mana la o sedinta foto. :)) M-am bucurat sa-l reintalnesc si sa-i descopar ironia usor misogina, dar extrem de savuroasa (si asta o spun chiar si in calitate de tinta a ei).
Alex a fost pentru mine marea revelatie a Campus Party. Am ras alaturi de el cum n-am mai facut-o de multa vreme, si, desi nu va pot impartasi glumele facute pentru ca
Nu in ultimul rand, o surpriza foarte placuta la Madrid a fost intalnirea cu Stefania, o cititoare a blogului meu care locuieste in capitala spaniola. Am petrecut alaturi de ea si prietenul ei una dintre cele mai frumoase dupa-amieze madrilene. Cand o vezi asa micuta, zambitoare si delicata, nici nu-ti trece prin minte ca Stefania e geolog pe o platforma petroliera in Marea Nordului. A fost o placere sa ma plimb, sa povestesc si sa mananc churros cu ea. :D
Am mai cunoscut o groaza de oameni frumosi la Campus Party, printre care baietii scandinavi de la Let’s Make Robots si pe Andrea si Matteo, care au venit cu robotelul Isaac [Ciao ragazzi! :)]. By the way, amicii mei italieni isi cauta inspiratia pentru denumirea unui robot-menajera. Optasera initial pentru Suzi, dar i-am avertizat ca alegerea e una misogina, asa ca acum asteapta sugestii din partea voastra. :)
Orasul
Desi am inteles ca Madridul nu se compara, arhitectonic, cu Barcelona, este cu siguranta o metropola frumoasa, plina de viata si de istorie.
(foto Adrian Ciubotaru)
Probabil daca va decideti sa-l vizitati, vi se va recomanda sa nu ratati Muzeul Prado, Palatul Regal si Parcul Retiro, adica fix atractiile pe care noi nu le-am bifat. :) Am vazut, in schimb, multe stradute intortocheate, multe parcuri si piete pitoresti si, gratie baietilor, interiorul altor hot spot-uri madrilene, respectiv Zara, H&M, Mango & co. Spun datorita baietilor pentru ca, exceptand o geanta si cateva piese de lenjerie cumparate din motive practice, surprinzator sau nu, nu eu am fost motorul expeditiilor de shopping. Motorul se stie el, da? :)
Daca ar fi sa va recomand locurile care mi-au ramas in suflet, v-as spune sa nu ratati expozitia de fotografie din anii ’60-’70 de la Muzeul Reina Sofia. Exista acolo fotografia unei familii pe un scuter care, din perspectiva mea, defineste perfect conceptul de iubire. Daca tot sunteti acolo, probabil veti vrea sa vedeti si celebra Guernica a lui Picasso si cateva dintre operele lui Dali. Banuiesc. :)
Pe lista favoritelor mele se numara drumul cu telefericul deasupra Madridului (cat si terasa de la destinatie), cladirea extrem de simpatica pe care o puteti vedea dedesubt, Fuencarral (o straduta foarte cocheta, plina de designers boutiques, cafenele si baruri, care noaptea prind viata), Gara Atocha (o mini-gradina botanica cu un iaz cu zeci de broscute testoase de diferite dimensiuni) si hostelul unde am stat in ultima seara, Cat’s Hostel (un vechi palat maur din secolul XVIII, cu mozaic pe pereti, si o splendida curte interioara acoperita, cu fantana si canapele). Daca va intereseaza stadionul Real Madridului, Santiago Bernabeu, puteti citi impresiile baietilor despre el aici si aici.
Daca ar fi sa va recomand locurile care mi-au ramas in suflet, v-as spune sa nu ratati expozitia de fotografie din anii ’60-’70 de la Muzeul Reina Sofia. Exista acolo fotografia unei familii pe un scuter care, din perspectiva mea, defineste perfect conceptul de iubire. Daca tot sunteti acolo, probabil veti vrea sa vedeti si celebra Guernica a lui Picasso si cateva dintre operele lui Dali. Banuiesc. :)
Pe lista favoritelor mele se numara drumul cu telefericul deasupra Madridului (cat si terasa de la destinatie), cladirea extrem de simpatica pe care o puteti vedea dedesubt, Fuencarral (o straduta foarte cocheta, plina de designers boutiques, cafenele si baruri, care noaptea prind viata), Gara Atocha (o mini-gradina botanica cu un iaz cu zeci de broscute testoase de diferite dimensiuni) si hostelul unde am stat in ultima seara, Cat’s Hostel (un vechi palat maur din secolul XVIII, cu mozaic pe pereti, si o splendida curte interioara acoperita, cu fantana si canapele). Daca va intereseaza stadionul Real Madridului, Santiago Bernabeu, puteti citi impresiile baietilor despre el aici si aici.
(foto Adrian Ciubotaru)
Un lucru pentru care ii apreciez pe madrileni in mod deosebit, e faptul ca imi impartasesc pasiunea pentru Vespa. :D La inceput vociferam ori de cate ori vedeam una, dar dupa cateva zile mi-am menajat corzile vocale si m-am multumit doar sa zambesc. Mult, de altfel.
(foto Adrian Ciubotaru)
Cat despre gastronomie, desi in primele zile am inceput-o pe un picior gresit (gresit as in kebab, pizza si sandvisuri), am dres-o in ultimele zile cu doua vizite la Museo del Jamon (Muzeul Suncii, in traducere libera), un fel de "La Mama" spaniol. Aici se poate manca fie la parter, in picioare, in fata unei tejghele parca nesfarsite, in zgomot de halbe de bere si de conversatie, fie la etaj, in regim de restaurant clasic. Vi-l recomand pentru atmosfera foarte relaxata si pentru meniul unde sunca (sub toate formele ei) e la loc de cinste.
All in all, Madridul a fost o experienta pe care sunt convinsa ca n-o voi uita foarte curand. Si da, printre altele, si locul in care am ramas blocata o ora si jumatate intr-o toaleta. :)
All in all, Madridul a fost o experienta pe care sunt convinsa ca n-o voi uita foarte curand. Si da, printre altele, si locul in care am ramas blocata o ora si jumatate intr-o toaleta. :)
6 comentarii:
Ina, ma bucur ca ti-a placut Madrid-ul!
Noi am fost azi la Muzeul Thyssen sa vedem Monet! E foarte cald si insorit aici.
Cu drag, Stefania-
Asa, Stefania! Dublu rasuceste cutitul in rana! Glumesc, bineinteles! :)) Ma bucur ca aveti parte de vreme frumoasa si rasfaturi culturale! >:D<
inutz, croissant plus cafea = nemultumire? la mine cafea simpla egal happy morning :)) but then again, eu beau cafea :D
cat despre "casi nadie no hablaba ingles" creo que no queren aprender muy pronto :p daca mergi acolo cu erasmus, trebuie sa stii limba si desi pare ceva aiurea, e si un lucru bun... nu vrei sa stii cati invata spaniola pentru a petrece un semestru in barcelona, madrid sau insulele canare. (but then again... si in Romania daca vii cu erasmus tre' sa stii limba, ca deh, cine sa le predea in engleza... adica noi,spaniolii si francezii daca intelegi ironia) Cred ca face parte din mandria lor nationala. Desi printre tineri am intalnit destui hablatori de un poco de ingles :D
ah... am uitat sa te sacai cu ceva (evil laughter)...de ce n-ai pus titlus "todo sobre mi bano"? :)))))
am scris "titlus" :))) gata, ma potolesc, promit :D
Adinutz,
Nici eu nu pot sa zic ca aveam probleme cu croissantul si cafeaua, dar acolo erau vreo 700 de barbati in toata firea. Si alora le trebuie lipide, nu gluma. :)
Cat despre titlu, e orientativ. Daca eram hipercorecta il denumeam "Casi todo sobre mi Madrid" ;)
Trimiteți un comentariu